Isus trecea printre oameni și în urma Lui viețile lor se schimbau pentru totdeauna. La chemarea Lui, oamenii lăsau tot și I se alăturau într-o călătorie a credinței.
A început cu El Însuși. A fost o zi când a plecat din atelierul de tâmplărie pentru o misiune care urma să schimbe lumea întreagă. Toată viața S-a pregătit pentru acea zi. Oare s-a mai rugat cândva vreun tâmplar atât de mult? Oare a mai studiat vreun tâmplar cu atâta sârguință scrierile sfinte? A știut pentru ce a venit, S-a pregătit și – când timpul misiunii Sale a sosit – impactul a fost maxim. Dar totuși, nu este Acesta tâmplarul?
Isus trecea printre oameni și în urma Lui viețile lor se schimbau pentru totdeauna. La chemarea Lui, bogații nu mai erau bogați, săracii nu mai erau săraci, vameșii nu mai erau vameși, pescarii nu mai erau pescari, slăbănogii nu mai erau slăbănogi, leproșii nu mai erau leproși, orbii nu mai erau orbi, păcătoșii nu mai erau păcătoși. La chemarea Lui, oamenii lăsau tot în urmă și porneau cu El în necunoscut, prin credință.
A început cu El Însuși. Știa pentru ce Împărăție lucrează, știa cine e Tatăl Său, cunoștea locul în care comorile adunate nu se pierd, ci strălucesc veșnic. Picioarele Lui erau prăfuite pe străzile din Galileea, dar inima Lui era în Cer și Cerul era în inima Lui.
Isus trecea printre oameni și în urma Lui viețile lor se schimbau pentru totdeauna. În puterea exemplului Său, viitorul necunoscut devenea o provocare fascinantă, greutățile ușor de anticipat deveneau munți aruncați în mare. În prezența Lui, oamenii nu se mai întrebau ce va zice lumea, o simplă privire de-a Sa conta mai mult decât orice. Cu El nu exista imposibil.
A început cu El Însuși. Și-ntr-o zi ca aceasta, chemarea Lui se aude încă pe străzile prăfuite ale inimii tale. O auzi?
Anonim
